|
|
| Mănăstirea Dobreşti |
|
Hram: Cuvioasa Paraschiva (14 octombrie)
Adresa: sat Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş, cod 307021
Acces rutier varianta I: E70 Timişoara - Lugoj, la intrarea în Coştei ramificaţie la stânga, DL 85 Balinţ - Bara, ramificaţie la dreapta spre Lăpuşnic - Dobreşti
Acces rutier varianta II: DN 68A Făget - Lugoj, ramificaţie la dreapta spre Mănăştur, spre Bethausen pe DJ 609B, ramificaţie la dreapta, Cladova - Ohaba Lungă, ramificaţie Dobreşti
Stareţ: ieromonah Matei Buliga
Mănăstire de călugări: 3 vieţuitori (viaţă de obşte)
Telefon: 0256-333199; 0356-819600 |
 S-a înfiinţat la 9 iulie 2003 la iniţiativa şi stăruinţa Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel (pe atunci mitropolit al Moldovei şi Bucovinei), originar din Dobreşti, care a achiziţionat câteva grădini şi o casă în sat, unde actualmente locuieşte obştea monahilor până la finalizarea lucrărilor de construcţie. Cu acordul Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului slujbele religioase se săvârşesc în biserica monument istoric din localitate, care datează din anul 1852.
Locul aşezământului monahal ocupă o culme de deal la marginea localităţii, în partea de S-V şi are o suprafaţă de 4,67 ha, cumpărată şi donată ulterior de Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel. Pe acest loc, la 1800 a existat un conac boieresc aparţinând doamnei Halasy Analia din Debreţin – Ungaria.
La 23 octombrie 2005, cu binecuvântarea Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului, Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi P.S. Episcop Lucian al Caransebeşului, pe atunci episcop-vicar la Timişoara, împreună cu mai mulţi preoţi şi diaconi au sfinţit locul pe care se construieşte biserica, aşezând piatra de temelie îndătinată.
Până la 1 iulie 2008 s-au întreprins eforturi pentru finalizarea proiectului şi pentru obţinerea autorizaţiilor necesare începerii construcţiilor. Cu această dată a început efectiv construcţia bisericii. În primă fază, datorită zonei colinare, a fost necesară trasarea unei suprafeţe de 4000 mp. S-a amenajat o platformă pe care s-au făcut o săpătură generală a bisericii şi săpăturile fundaţiilor demisolului acesteia.
Aici s-au executat săpăturile necesare viitoarei biserici prevăzută cu demisol, numite specific „săpătura generală”. De la nivelul demisolului s-a trecut la săpătura pentru fundaţie care constă dintr-o reţea de şanţuri cu adâncimea de 1,5 m şi lăţimea tot de 1,5 m. Practic flancul drept (E) a fost cel mai excavat: 3 m pînă la nivelul terasei, 1,5 m până la baza demisolului, respectiv 1,5 m până la nivelul fundaţiei.
În prezent, după turnarea betonului în fundaţii, ridicarea stâlpilor de susţinere şi a pereţilor demisolului până la cota 0.00, se lucrează la execuţia planşeului peste demisol.
|
|
